4 Mai: O zi cu evenimente marcante în istorie

Chicago 1886: A fost asta scânteia Zilei Muncii?

4 mai este o zi care a marcat istoria în mai multe rânduri. Începem călătoria noastră în timp cu evenimentele din 1886, în Chicago.

Atunci, o bombă artizanală a explodat în timpul unui miting muncitoresc, țintind forțele de ordine care încercau să disperseze protestatarii. Din păcate, un polițist și-a pierdut viața în explozie, iar reacția oamenilor legii a fost imediată: au deschis focul asupra demonstranților. Bilanțul a fost tragic – încă șapte polițiști și patru civili au murit în confruntările care au urmat.

Acest incident, cunoscut sub numele de „Afacerea Haymarket”, a avut loc în piața cu același nume și a fost declanșat de lupta muncitorilor pentru o zi de muncă de 8 ore.

În memoria victimelor din Haymarket, 1 mai a fost proclamat Ziua Muncii, o sărbătoare a drepturilor muncitorilor celebrată în multe țări ale lumii.

Chicago 1886: Cum a început lupta pentru drepturile muncitorilor?

Anul 1949 a adus o zi de doliu pentru lumea fotbalului.

Echipa FC Torino, una dintre cele mai puternice din Italia, se întorcea acasă după un meci amical jucat în Portugalia. Dar zborul nu a mai ajuns la destinație. Avionul s-a prăbușit în apropiere de Torino, izbindu-se de zidul basilicii Superga, situată pe un deal.

Doar coada aeronavei a rămas intactă. Cauza probabilă a accidentului a fost vântul puternic. Toți cei 31 de oameni aflați la bord și-au pierdut viața, printre ei fiind întreaga echipă a lui FC Torino, dar și managerul și antrenorul.

O pierdere devastatoare, cu atât mai mult cu cât mulți dintre acești fotbaliști formau coloana vertebrală a naționalei Italiei.

O bombă a declanșat o revoltă mortală?

4 mai 1979 a fost o zi istorică pentru Marea Britanie.

Regina Elisabeta a II-a a numit-o pe Margaret Thatcher în funcția de prim-ministru. Astfel, Thatcher a devenit prima femeie care a ocupat această poziție în istoria țării. Mandatul său, care a durat 11 ani, a fost marcat de reforme radicale.

A redus birocrația, a privatizat companiile de stat și a diminuat puterea sindicatelor.

Stilul său direct, intransigența în fața oponenților și determinarea cu care a implementat aceste reforme i-au adus porecla de „Doamna de Fier”, un simbol al politicii britanice de la sfârșitul secolului al XX-lea.