Longevitatea activă: Cum să trăim mai mult și mai bine

Poți preveni bolile înainte de naștere?

Cum putem câștiga ani buni de viață sănătoasă

Viitorul medicinei se conturează din ce în ce mai mult în direcția anticipării.

Ce ar putea fi mai avantajos decât o medicină care să acționeze încă din perioada prenatală? Aceasta este întrebarea care stă la baza cercetărilor prezentate în volumul „Lupta contra timpului. Algoritmul longevității” (Editura Trei, 2025), scris de David Della Morte Canosci.

Medicina prenatală se bazează pe o serie de teste, atât invazive, cât și non-invazive, menite să identifice precoce orice potențială problemă. Testele invazive, precum amniocenteza, biopsia vilozităților coriale (prelevarea de țesut placentar) și cordocenteza (recoltarea de sânge din cordonul ombilical), sunt efectuate în diferite momente ale sarcinii și permit o evaluare a riscului de apariție a unor patologii genetice sau congenitale, prin analiza directă a materialului genetic al fătului.

Dr. David Della Morte Canosci subliniază că, deși aceste tehnici prezintă un mic risc avortiv, acesta a fost redus semnificativ datorită progreselor tehnologice.

Analiza ADN-ului fetal: O fereastră spre sănătate

Pe lângă testele invazive, există și metode non-invazive, care oferă o estimare a riscului de a dezvolta anumite afecțiuni. Spre deosebire de cele invazive, acestea nu oferă rezultate certe, ci se bazează pe un calcul al probabilităților. Aceste teste analizează ADN-ul fetal eliberat din placentă și care circulă în sângele mamei, printr-o simplă prelevare de sânge matern. Astfel, se pot evalua posibile defecte genetice, precum sindromul Down. Tehnici ecografice, cum ar fi translucența nucală (măsurarea grosimii pliului de la ceafa fătului), sunt utilizate pentru a identifica riscul de patologii cromozomiale sau cardiace.

O strategie personalizată pentru o viață lungă și sănătoasă

Risc prenatal: ce putem preveni?

În cazul identificării unui risc crescut, sunt necesare investigații mai aprofundate prin tehnici de diagnosticare prenatală invazive. Dar obiectivul principal al noii frontiere a medicinei predictive nu este doar identificarea patologiilor genetice ereditare sau congenitale.

Se urmărește și anticiparea și evaluarea riscului de predispoziție genetică la boli cronice, precum diabetul, bolile de inimă sau afecțiunile neurologice. Astfel, se poate implementa o strategie de prevenție țintită și personalizată încă de la naștere.

Cunoașterea predispozițiilor genetice încă din perioada prenatală ne permite să plasăm individul pe o traiectorie benefică, să-i stabilim un drum care să-i ofere o viață cât mai lungă și mai sănătoasă, încă de la început. Acesta este un beneficiu inestimabil, care poate adăuga ani de viață, trăiți fără grija bolilor cronice.

Influența perioadei prenatale asupra sănătății viitoare

O teorie fascinantă, propusă la sfârșitul secolului trecut de epidemiologul englez David Barker, sugerează că factori fundamentali, precum nutriția și nivelurile hormonale, pot altera expresia genelor nou-născutului în timpul perioadei critice de creștere și dezvoltare fetală. Aceste variații genetice pot predispone la dezvoltarea unor boli cronice. De exemplu, s-a demonstrat că:

O greutate la naștere care se abate de la valorile normale (percentile) este asociată cu un risc crescut de obezitate, diabet zaharat de tip 2 și boli cardiovasculare la vârsta adultă. 2.

Creșterea și funcționalitatea placentei în timpul gestației joacă un rol fundamental în predispoziția către anumite patologii cronice. 3.

Factorii de mediu și stilul de viață al mamei în timpul sarcinii pot influența expresia genelor fătului și pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății copilului.