„Ce se teme că se va întâmpla în România în 2026, potrivit președintelui Consiliului Fiscal

Ieșiri masive de capital, de ce acum?

Ele reacționează imediat și uneori supra-reacționează, adică ceea ce se numește un overshooting. Deci nu este ceva surprinzător.

Au fost ieșiri mari de capital ale unor investitori instituționali?

Nu pot să vă spun cu certitudine, dar poate să existe o supoziție din acest punct de vedere, care este și ea firească, pentru că s-a întâmplat în alte episoade.

În România intră capital și iese capital, pentru că este o economie deschisă, fiindcă are nevoie de finanțare și refinanțare, fiindcă se achiziționează titluri de stat și se vând pe piața secundară.

Sunt deținători de obligațiuni care poate au o aversiune mai mare față de risc, caută să-și limiteze pierderile și ies, adică renunță la unele câștiguri și ies.

Toată această perioadă este una de turbulență, însă se va termina într-un fel sau altul. Din păcate, cu cât va dura mai mult, cu atât va fi mai rău.

Dacă moțiunea nu trece, oamenii să se aștepte că leul va reveni la cursul de dinainte? Da. Ce contează cel mai mult, și nu vreau să intrăm acum într-o discuție legată de schema politică, este credibilitatea țării. Finanțarea bugetului României este făcută nu numai de investitori străini. Sunt fonduri de pensii, sunt cetățeni români care achiziționează direct titluri de stat.

Ce contează cel mai mult pentru toți cei care investesc în obligațiunile românești sau fac investiții în România este ca țara să recâștige credibilitate, în primul rând prin reducerea deficitului bugetar.

Să se vadă că România, de la 7,65% din PIB deficit pe cash anul trecut, se îndreaptă către 6%, 6,2%, adică așa cum este programată structura bugetului, și că acest proces de corecție continuă.

Acesta este elementul cel mai important. Credibilitatea țării depinde în această perioadă de consolidarea fiscală.

Acesta este elementul cel mai important

Există totuși un element care diferențiază situația actuală față de alte crize politice?

Aș spune că nu suntem într-o criză în care să nu avem buget. Ce ar fi fost dacă am fi avut o criză politică la începutul anului, fără buget aprobat? Ar fi fost mult mai grav, fiindcă nu era clar ce buget va fi, dacă va continua procesul de consolidare fiscal-bugetară.

România are buget. Este foarte improbabil ca, dacă moțiunea va trece, să deraieze procesul de consolidare fiscală. Trece moțiunea, nu trece moțiunea, se continuă cu un guvern minoritar, dar bugetul există.

Sunt semne de întrebare legate de cât vom putea absorbi din fondurile europene, este adevărat, operăm cu imponderabile, dar bugetul există și acesta este un element esențial.

Există voci care spun că leul ar fi de mult timp supraevaluat și că acum se fac niște corecții necesare. Cum vedeți acest lucru?

Am văzut și declarații că ar trebui leul să plutească complet liber.

Acelea sunt opinii fundamentaliste.

Persoanele respective, dintre care unele sunt economiști, ar trebui să înțeleagă că una este să faci o corecție controlată în condiții de relativă liniște, admițând că ai o supraaprecie a monedei naționale, și cu totul altceva este să lași cursul liber într-o perioadă răvășită de mari turbulențe.

Cursul de schimb nu trebuie să fie scăpat de sub control.